La Barunissa di Carini
Gigi ProiettiOriginale | "LA BARUNISSA DI CARINI" |
LA BARUNISSA DI CARINI Chianci Palermu, chianci Siracusa, a Carini c'è lu luttu d'ogni casa. Attorno a lu Casteddu de Carini, ci passa e spassa u beddu cavaleri, lu Vernagallu di sangu gintili ca di la giuvintù l'onuri teni. "Amuri chi mi teni a tu' cumanni, unni mi porti, duci amuri, unni?" Vidu viniri 'na cavallaria. Chistu è me patri chi veni pi mmia, tuttu vistutu alla cavallarizza. Chistu è me patri chi mi veni a mmazzà. Signuri patri, chi vinisti a fari? Signora figghia, vi vegnu a mmazzari! Lu primu corpu la donna carìu, l'appressu corpu la donna murìu. Nu corpu a lu cori, nu corpu 'ntra li rini, povera Barunissa di Carini! | LA BARUNISSA DI CARINI I Chianci Palermu, chianci Siracusa Carini c'è lu luttu in ogni casa... Cu la purtau 'sta nova dulurusa mai paci possa aviri a la so' casa..... haju la mente mia tantu cunfusa..... lu core abbunna... lu sangu stravàsa. Vurrìa 'na canzunedda rispittusa.... chiancissi la culonna a la me' casa; La megghiu stidda chi rideva in celu, anima senza cappottu e senza velu La megghiu stidda di li Serafini.... povira Barunissa di Carini !..... II Ucchiùzzi beddi di vermi manciati ca sutta terra vurvicati siti..... tutti amici cchiù non vi truvati, vui sulu lu me amuri canusciti... Pinsati a Diu e cchiu' nun la turbati !.... ca un jornu comu idda vui sariti.... Limosina faciti e caritati ca un jornu 'paradisu la truvati. III Ciumi, muntagni, arvuli chianciti.... suli cu luna cchiù nun affacciati ! la bedda Barunissa chi pirditi, vi li dava li raj 'nnamurati ! Acidduzzi di l'aria, chi vuliti ? lu vostru amuri 'mmàtula circati ! Varcuzzi chi a 'sti prai lenti viniti, li vilìddi spincìtili alluttati...... ed alluttati cu li lutti scuri, ca morsi la Signura di l'amuri. IV Amuri, amuri, chiànciti la sditta! ddu gran curuzzu cchiu' nun t'arrisètta.... dd'ucchiùzzi, dda vuccùzza biniditta, o Diu !chi mancu lùmmra nni resta ! Ma c'è lu sangu chi grida vinnìtta, russu a lu muru... e minnìtta nn'aspètta E c'è cu veni cu pedi di chiummu.... Chiddu chi sulu guverna lu munnu..... E c'è cu veni cu lentu caminu ti iunci sempri, arma di caiunu...! V Attornu a lu Casteddu di Carini, ci passa spesso un beddu Cavaleri; ci passa matinati e siritini, l'ucchiùzzu a li finestri sempri teni...... girìa come làpuzza 'ntra l'aprili, n'tornu a li ciuri pi cògghiri lu meli; ed ora pi lu chianu vi cumpari, supra d'un baju chi vola senz'ali..... ora di notti cu lu minnulino, sintìti la so vuci a lu jardìnu. VI Lu gigghiu finu, chi l'uduri spanni, ammugghiatèddu a li sò stessi frunni, voli cansari l'amurusi affanni...... e a tutti 'sti primuri nun rispunni; ma dintra addùma di putenti ciamuni. Va trasannàta e tutta si confùnni.... e sempri chi lu sensiu'u n'ha valuri, ca tutti accussì domina l'amuri. VII 'Stu ciuriddu nascìu cu l'autri ciuri.... spampinava di Marzu a pocu a pocu Aprili e Maju nni godìu l'uduri..... cu lu suli di Jugnu pigghiau focu; e di tutt'uri 'stu gran focu addùma..... addùma di tuttùri e nun cunsuma..... 'stu gran focu a ddu cori duna vita.... li tira appressu comu calamita. VIII Chi vita duci, ca nuddu la vinci, gudirila a lu culmu di la rota ! Lu suli di lu celu, passa e 'mpinci li stiddi ci si mettinu pi rota ! 'na catinèdda li curuzzi strinci, battinu tutti dui supra 'na mota, e la filicitati chi li dipinci attornu, attornu d'oru e di rosa; ma l'oru fa 'mmìdia di centu, la rosa e bedda e frisca pi un mumentu. IX Lu baruni di caccia avìa turnatu.... -mi sentu stancu, vogghiu arripusàri quanno 'a la porta si ci ha prisintatu un munacheddu e ci voli parràri; tutta la notti 'nsemmula hannu statu.... la cunfidenza longa l'hannu a fari Gesu' Maria ! chi ariu 'nfuscatu chistu di la tempesta è lu signali ! lu munacheddu nisceva e ridia, e lu baruni susu sdillinìa. X Di nùvuli la luna s'ammugghiau.... lu jacabu scantatu sbulazzau ; afferra lu baruni spada ed elmu.... - vola cavaddu, fora di Palermu!.... prestu, fidili, binchì notte sia, viniti a la me spata 'ncumpagnia- XI 'Ncarnatedda calava la chiarìa supra la schina d'Ustica a lu mari ; la rininedda vola e ciuciulìa e s'ausa pi lu suli salutari ; ma lu spriveri cci rumpi la via, l'ugnidda si li voli pilliccari, timida a lu so niru s'agnunìa, a mala pena ca si po' sarvari. XII Simili scantu, simili tirrùri appi la barunissa di Carini. Era affacciata 'nta lu so balcuni chi si pigghiava li spassi e piaciri.... - Viu vinìri la cavallarìa..... chistu è me patri chi beni pi mia.... Viu viniri 'na cavallarizza, forsi è me patri chi mi veni ammazza - Signuri patri chi vinisti a fari ?... - Signura figghia, vi vegnu ammazàri.- XIII - Signuri patri, accurdatimi un pocu, quantu mi chiamu lu me confissuri ! - Havi tant'anni chi la pigghi a jocu, ed ora vai cercannu cunfissuri ? chista 'un è ura 'i cunfissióni. E mancu di riciviri Signuri ! - e comu dici 'sti amari parole, tira la spada e cássaci lu cori. Lu primu corpu la donna carìu... l'appressu corpu la donna murìu. XIV Oh chi scunfortu pi dd'arma 'nfilici quannu 'un si vitti di nuddu ajutari ! Era abbattuta e circava l'amici.... di sala in sala si vulia salvari... gridava forti: – Aiutu, carinisi... aiutu, aiutu... mi voli ammazzari !... dissi arraggiata: cani carinisi ! I'ultima vuci chi putissi dari... I'ultima vuci e l'ultimu duluri... ca persi già lu sangu e lu culuri. XV Curriti tutti, genti di Carini, ora che morta la vostra Signura : mortu lu gigghiu chi ciurìa a Carini... 'nnavi curpanza un cani tradituri ! curriti tutti, monaci e parrini, purtativìlla 'nsemi in sepultura... curriti tutti, paisaneddi boni, purtativìlla in gran processioni XVI La nova allura a lu palazzu ju... la nunna cadiu 'nterra e strangusciau : i so suruzzi capiddi 'un avianu, la so matruzza di l'occhi annurvau... Siccàru li garofali a li grasti, e sulu c'arristaru li finestri. Lu gaddu chi cantava 'un canto' chiùni va sbattennu l'aluzzi e sinni fui. XVII A dui , a tri s'arrotano li genti, fannu concùminu cu pettu tremanti : pi la ciutàti un lapuni si senti, 'mmistatu di ruccoli e dichianti : -chi mala morti!chi morti dulenti !- Luntana di la matri e di l'amanti : la vurvicaru di notti a lu scuru.... lu beccamortu si scantava puru.. XVIII Iu nun ti potti di ciuri parrari iu nun la vitti cchiu' la to fazzouni : mi nesci l'arma nun pozzu ciatari supra la to balata addinucchiuni. Poviru 'ngegnu miu, mettiti l'ali, dispincimi 'stu nìuru dulùri : pi li me l'armi scriviri e nutari vurrìa la menti di re Solumuni.... La me varcuzza forsa 'menzu la timpesta!. |